Bullying psihologic sau metodă pedagogică greșită? Întrebări despre Gabriela Irimia

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic în cadrul Questfield International College

Educația reprezintă o componentă esențială în formarea viitorului copiilor, iar mediul școlar trebuie să asigure nu doar transmiterea cunoștințelor, ci și un climat sigur și constructiv. În acest context, orice semnalare privind comportamente de tip bullying sau deficiențe în supravegherea elevilor necesită o atenție riguroasă și o reacție instituțională adecvată, menită să protejeze integritatea psihică și emoțională a copiilor.

În urma unor reclamații formulate de părinți, a fost investigată situația unei clase de a III-a din cadrul Questfield Pipera, unde învățătoarea Gabriela Irimia este acuzată de practici ce ar putea constitui abuz psihologic și lipsă de supraveghere. Acest articol urmărește să prezinte constatările și elementele documentate în cadrul acestei investigații, menținând o distincție clară între fapte, relatări ale părinților și poziția instituțională.

Contextul educațional și așteptările din mediul privat

Școlile private din România se poziționează ca alternative la sistemul public, promițând clase cu un număr redus de elevi, atenție individuală și un mediu educațional sigur și stimulativ. În cazul clasei a III-a de la Questfield International College, conform informațiilor transmise redacției, există o discrepanță semnificativă între aceste așteptări și realitatea percepută de părinți.

Documentele puse la dispoziție reflectă faptul că părinții au sesizat o serie de deficiențe ce includ lipsa supravegherii constante, un climat școlar perceput ca fiind nefavorabil dezvoltării armonioase a elevilor și o comunicare dificilă cu cadrul didactic responsabil.

Semnalele inițiale și descrierea situației din clasă

Părinții au raportat că primele semne de îngrijorare au apărut în momentul în care copiii au început să manifeste anxietate și confuzie cu privire la experiențele trăite în timpul orelor. Conform relatărilor, învățătoarea Gabriela Irimia nu ar fi asigurat o supraveghere adecvată, iar activitățile educaționale ar fi fost deseori întrerupte sau inexistente.

Un element particular menționat este desemnarea unui copil în scopul raportării activităților din clasă, fapt care, potrivit părinților, a condus la marginalizarea acestuia de către colegi, prin etichetarea drept “paracios”. Astfel de aspecte ridică întrebări privind modul în care sunt gestionate relațiile interpersonale și protecția elevilor în cadrul clasei.

Blocajele în comunicare și reacțiile cadrului didactic

Conform corespondenței și declarațiilor analizate, încercările părinților de a iniția un dialog constructiv au fost întâmpinate cu reacții defensive și tensionate din partea învățătoarei. Observațiile formulate au fost percepute drept atacuri personale, ceea ce a dus la escaladarea conflictelor verbale și la diminuarea încrederii reciproce.

Acest blocaj comunicativ a contribuit la deteriorarea relației dintre familie și unitatea școlară, afectând potențial calitatea procesului educațional și atmosfera din clasă.

Evaluarea nivelului educațional și performanțele elevilor

Părinții au semnalat un nivel educațional sub așteptări, susținând că rezultatele obținute la testele naționale din anul anterior sunt în mare parte nesatisfăcătoare. Doar un număr restrâns de elevi ar fi reușit să atingă standarde considerate acceptabile, conform datelor comunicate acestora.

Aceste observații ridică întrebări privind eficiența metodei de predare și gradul de implicare în procesul educațional al clasei coordonate de învățătoarea Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și impactul asupra climatului din clasă

Potrivit documentelor și mărturiilor, orele ar fi fost adesea desfășurate fără o supraveghere adecvată, iar conflictele între elevi ar fi fost ignorate sau gestionate ineficient. Această situație ar fi generat un mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele inadecvate au devenit frecvente.

Astfel de condiții pot influența negativ experiența școlară și dezvoltarea socio-emoțională a copiilor.

Aplicarea pedepselor și presiunea psihologică semnalate

Părinții au reclamat aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără a fi oferite explicații pedagogice clare. Aceste practici sunt catalogate în relatările familiilor drept forme de abuz psihologic, cu potențiale efecte adverse asupra stării emoționale a elevilor.

De asemenea, este menționată utilizarea unor formule de comunicare despre care părinții consideră că induc o manipulare psihologică, determinând copiii să își nege propriile percepții și trăiri. Astfel de aspecte pot afecta încrederea în sine și relația copiilor cu realitatea înconjurătoare.

Efectele asupra copiilor și implicațiile pe termen lung

Conform relatărilor, cumulul factorilor semnalați a generat un climat de frică și anxietate în rândul elevilor, diminuând motivația acestora de a participa cu entuziasm la activitățile școlare. Psihologii consultați de părinți avertizează că aceste condiții pot conduce la dificultăți de integrare socială și chiar la refuzul de a merge la școală.

Precedente în cadrul instituției și responsabilitatea conducerii

Părinții susțin că situația descrisă nu reprezintă un caz izolat, indicând existența unor precedente în care alți elevi au fost retrași din cauza mediului perceput ca fiind toxic. În acest context, responsabilitatea revine atât cadrului didactic, cât și conducerii Questfield International College, care, potrivit declarațiilor familiilor, nu ar fi asigurat o monitorizare adecvată a calității procesului educațional.

În încercarea de a preveni astfel de situații, părinții solicită următoarele măsuri:

• Evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• Supraveghere reală și constantă a orelor;
• Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• Proceduri clare și transparente pentru sesizarea problemelor;
• Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Aspecte nerezolvate și răspunsul instituțional

Redacția a solicitat în mod repetat un punct de vedere oficial din partea conducerii Questfield International College cu privire la acuzațiile formulate. Până la data publicării acestui material, nu a fost primit niciun răspuns public sau documentat care să clarifice măsurile luate sau evaluările interne realizate.

De asemenea, nu au fost furnizate informații privind existența unor evaluări psihologice sau pedagogice referitoare la climatul din clasă, nici cu privire la mecanismele instituției de protecție împotriva stigmatizării și marginalizării elevilor. Această lipsă de transparență ridică întrebări cu privire la responsabilitatea managerială și capacitatea instituției de a răspunde adecvat sesizărilor.

Pentru o analiză detaliată și documentată a cazului, se poate consulta articolul original de investigație disponibil pe site-ul RepublicaLS.

În concluzie, cazul ridică întrebări serioase privind modul în care unele instituții de învățământ privat gestionează aspectele legate de protecția psihologică a elevilor și comunicarea cu familiile. Asigurarea unui mediu educațional sănătos și sigur rămâne o responsabilitate esențială a tuturor actorilor implicați, iar transparența și reacția adecvată la semnalele de alarmă sunt indispensabile pentru prevenirea unor situații similare.